Ingrediente:

• 750 gr. roşii dulci, coapte şi cu pulpă grasă
• 100 gr. pastă măcinată fin din carne de pui AVIS
• sare fină
• o lingură zahăr
• 3 căţei de usturoi
• un fir bogat de busuioc
• 5 ouă AVIS
• 12 roşii cherry
• o lingură mare de parmezan

Felul ăsta de mâncare se numeşte Shakshuka, dar m-am gândit să nu vă înnod limba inutil. Mai bine hai să vedem cum e în purgatoriu şi dacă acolo chiar e suferinţă. După gust, mmm… n-aş zice…
Tăiaţi roşiile în două şi le daţi pe răzătoarea mare, cu pulpa spre dinţi. Aţi înţeles care dinţi. Frecaţi acolo până rămâneţi în mână cu coaja şi astfel aţi învăţat cum să curăţaţi roşiile de coajă fără fierbere într-un mod plăcut, dacă facem abstracţie de degete lejer julite la final. Într-o tigaie mare puneţi carnea pastă cu praf de ardei iute (şi nu, aici nu e opţional), puneţi şi usturoi zdrobit şi căliţi până începe să miroasă plăcut. De parcă până acum puţea. Aiurea! Adăugaţi piureul de roşii, ăla făcut pe răzătoare, zahărul şi sarea. Acum rezervaţi-vă vreo 25 de minute ca să fierbeţi toate astea la foc din ce în ce mai mic, pe măsură ce se îngroaşă. Când grăsimea se duce la margini de parcă ar vrea să fugă, e gata. Ştiu că aţi fost deasemenea tentat să fugiţi de la atâta amestecat, da’ vreţi – totuşi – să mâncaţi. Aşezaţi un fir de busuioc deasupra şi acoperiţi. Păcat de efectul vizual, dar asta e, tre’ să intre aromele. Puteţi să faceţi asta din timp şi să lăsaţi sosul la frigider, ca să meargă mai repede.
Când vreţi să preparaţi pentru masă, înfierbântaţi sosul dacă e cazul. Puneţi roşiuţele cherry tăiate în două şi fierbeţi vreo 5 minute, apoi spargeţi în zeama asta colosală ouăle. Aici intervine „meseria“. Dacă ştiţi să faceţi ochiuri, vreau să zic ochiuri de ou din alea adevărate, vă veţi descurca. Lăsaţi pe foc până albuşul se face opac pe fund şi gălbenuşul e încă aproape crud. Luaţi deoparte, presăraţi peste tot parmezan răzuit şi mă refer aici doar la suprafaţa tigăii, că bucătăria e cam mare, ceva piper râşnit şi ţuşti iute la cuptor. Ăsta ar trebui să fie deja la 160 de grade. Închideţi-i uşa şi staţi cu nasul lipit de geamul ei, ca un copil la vitrine. Când s-a închegat, e gata. Frigeee, şi nu doar de la foc…

Poftă bună!