{"id":618,"date":"2018-01-19T08:47:00","date_gmt":"2018-01-19T08:47:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/?p=618"},"modified":"2018-01-19T08:47:00","modified_gmt":"2018-01-19T08:47:00","slug":"proprietati-biologice-ale-oualor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/proprietati-biologice-ale-oualor\/","title":{"rendered":"PROPRIET\u0102\u021aI BIOLOGICE ALE OU\u0102LOR"},"content":{"rendered":"<p><strong>1. ACTIVITATE ANTIBACTERIAN\u0102<\/strong><br \/>\nPe l\u00e2ng\u0103 bariera fizic\u0103 reprezentat\u0103 de coaj\u0103 \u0219i de membranele acesteia, exist\u0103 \u0219i anumite componente chimice cu rol de protec\u021bie. O parte dintre ace\u0219ti compu\u0219i au fost intens studia\u021bi \u0219i sunt utiliza\u021bi \u00een unele cazuri ca \u0219i conservan\u021bi, \u00een timp ce al\u021bii au fost utiliza\u021bi pentru cercetare avansat\u0103 \u00een domeniul medicinei, \u00een vederea trat\u0103rii anumitor afec\u021biuni.<br \/>\nPrintre proteinele din albu\u0219, se num\u0103r\u0103 lizozimul \u0219i ovotransferina, dou\u0103 dintre cele mai studiate proteine \u00een acest scop. Lizozimul din albu\u0219 catalizeaz\u0103 hidroliza leg\u0103turilor glicozidice \u03b2-(1-4) dintre acidul N-acetilmuramic \u0219i N-acetilglucozamina din peptidoglicanul bacterian, o component\u0103 structural\u0103 a peretelui celular al bacteriilor Gram-pozitive. Peptidoglicanul poate fi degradat de c\u0103tre lizozim \u00een medii cu presiune osmotic\u0103 redus\u0103 sau \u00een situa\u021biile \u00een care rata la care are loc sinteza \u0219i procesul de polimerizare pentru formare de noi molecule de peptidoglican este mai redus\u0103 \u00een compara\u021bie cu reac\u021bia de degradare a lizozimului, prin intermediul catalizei (Anton et al., 2011).<br \/>\n\u00cen plus, moartea celular\u0103 are loc prin ac\u021biunea litic\u0103 a lizozimului, ceea ce nu se poate aplica \u0219i \u00een cazul bacteriilor Gram-negative, acestea posed\u00e2nd o membran\u0103 extern\u0103 suplimentar\u0103. Lizozimul este eficient \u00een cazul afec\u021biunilor orale, \u00eempotriva <em>Streptococcus mutans<\/em> \u0219i \u00een cazul infec\u021biilor cu bacterii care cauzeaz\u0103 parodontita. Lizozimul este, de asemenea, utilizat ca \u0219i conservant, manifest\u00e2nd activitate intens\u0103 \u00eempotriva bacteriilor mezofile \u0219i a celor sporogene termofile, precum <em>Bacillus stearothermophilus, Clostridium thermosaccharolyticum<\/em> \u0219i <em>Clostridium tyrobutyricum<\/em>. Este utilizat \u00een compozi\u021bia br\u00e2nzeturilor pentru prevenirea contamin\u0103rii, datorit\u0103 lipsei ac\u021biunii inhibitoare asupra culturilor starter \u0219i a celor secundare, necesare matur\u0103rii br\u00e2nzeturilor. Acesta previne multiplicarea bacteriilor \u00een cazul produselor alimentare supuse refriger\u0103rii: <em>Listeria monocytogenes<\/em>, <em>Clostridium botulinum, Clostridium jejuni<\/em> \u0219i <em>Yersinia enterocolitica<\/em>, iar \u00een asociere cu imunoterapia, lizozimul este eficient \u00een cazul sinuzitelor virale \u0219i a bron\u0219itei. Ac\u021biunea antiviral\u0103 a lizozimului a fost par\u021bial explicat\u0103 prin rolul s\u0103u de precipitare a particulelor virale \u0219i prin ac\u021biunea de imunizare a gazdei (Anton et al., 2011).<br \/>\nOvotransferina are rol inhibitor asupra bacteriilor Gram-negative, prin privarea acestora de fierul necesar multiplic\u0103rii. Fierul particip\u0103 la procesele biologice majore, unele specii bacteriene posed\u00e2nd rezerve intracelulare care pot fi mai apoi utilizate pentru a permite cre\u0219terea atunci c\u00e2nd exist\u0103 restric\u021bii externe de fier. Aceasta face parte din familia transferinelor, proteine de transport care leag\u0103 moleculele metalice, cu o preferin\u021b\u0103 <em>in vivo<\/em> pentru fier, \u0219i r\u0103sp\u00e2ndite \u00een diferitele fluide fiziologice. S-a sugerat c\u0103 activitatea antimicrobian\u0103 a ovotransferinei este datorat\u0103 interac\u021biunii pe care forma cationic\u0103 a acestei proteine o are cu membrana extern\u0103 anionic\u0103 a bacteriilor Gram-negative. Ipoteza a fost recent confirmat\u0103 prin identificarea unui fragment peptidic cationic denumit OTAP-92, care posed\u0103 o jum\u0103tate structural\u0103 similar\u0103 defensinelor insectelor, acesta fiind capabil s\u0103 traverseze membrana bacterian\u0103 \u0219i s\u0103 produc\u0103 deteriorarea func\u021biei biologice a membranei citoplasmatice. S-a demonstrat c\u0103 ovotransferina are efect antibacterian at\u00e2t asupra bacteriilor Gram-pozitive (<em>Staphylococcus aureus)<\/em> c\u00e2t \u0219i asupra celor Gram-negative (<em>Escherichia coli<\/em>). Astfel, \u00een scop practic, aceasta a fost propus\u0103 pentru \u00eencorporarea \u00een produsele nutritive pentru copii, \u0219i pentru tratamentul diareei acute a acestora, iar recent s-a demonstrat faptul c\u0103 prezen\u021ba ovotransferinei determin\u0103 stimularea (prin inhibarea AMPc \u03b2-lactamazei) unor antibiotice eficiente \u00eempotriva bacteriilor din familia \u03b2-lactamice, fiind factorul cheie pentru asocierile medicamentoase capabile s\u0103 distrug\u0103 rezisten\u021ba bacteriilor la cefalosporine (Anton et al., 2011). \u03b2-lactamazele AMPc sunt enzime bacteriene capabile s\u0103 hidrolizeze cefalosporinele \u0219i cefampicina cu spectru larg de genera\u021bia a treia, determin\u00e2nd astfel rezisten\u021b\u0103 la aceste clase de antibiotic.<br \/>\n<strong>2. ACTIVITATE ANTIHIPERTENSIV\u0102<\/strong><br \/>\nOu\u0103le sunt recunoscute ca surs\u0103 de componente cu rol de sc\u0103dere a tensiunii arteriale.<br \/>\n\u00cen acest scop, exist\u0103 o serie de peptide derivate din proteine alimentare, utilizate fie \u00een prevenirea, fie \u00een tratamentul hipertensiunii. Dintre acestea, o mare parte ac\u021bioneaz\u0103 ca inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), o exopeptidaz\u0103 care degradeaz\u0103 leg\u0103turile dipeptidice din por\u021biunea C terminal\u0103 a diferitelor oligopeptide \u0219i cu rol de hidrolizare a angiotensinei I pentru ob\u021binerea de angiotensin\u0103 II, care ac\u021bioneaz\u0103 ca vasoconstrictor. Dintre proteinele din componen\u021ba oului, exist\u0103 dou\u0103 peptide derivate din ovalbumin\u0103 cu efect antihipertensiv. Prima, denumit\u0103 generic ovochinin\u0103, a fost purificat\u0103 prin digestia peptidic\u0103 a ovalbuminei, fiind un agonist al bradichininei B1, cu rol \u00een sc\u0103derea tensiunii arteriale sistolice la \u0219oarecii hipertensivi, la administrare \u00een emulsie de g\u0103lbenu\u0219 de ou (Anton et al., 2011). Ulterior hidrolizei cu pepsin\u0103, s-a constatat punctul de inhibare maxim\u0103, exprimat ca IC50, sau concentra\u021bia necesar\u0103 pentru inhibarea a 50 % din activitatea enzimatic\u0103, pepsina demonstr\u00e2nd, de asemenea, o activitate puternic proteolitic\u0103 asupra ovalbuminei. A doua peptid\u0103, denumit\u0103 ovochinina 2-7, a fost ob\u021binut\u0103 prin digestie cu chemotripsin\u0103, iar administrarea sa oral\u0103 determin\u0103 reducerea tensiunii arteriale \u00eentr-o manier\u0103 dependent\u0103 de doz\u0103, studiile de specialitate ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 vasodilatarea datorat\u0103 acestei peptide este mediat\u0103 de oxidul nitros (Anton et al., 2011).<br \/>\n<strong>3. PROPRIET\u0102\u021aI ANTIOXIDANTE\u00a0<\/strong><br \/>\nDou\u0103 dintre proteinele oului au rol \u00een legarea ionilor elementelor metalice: ovotransferina \u0219i fosvitina, prima existent\u0103 \u00een albu\u0219, a doua \u00een g\u0103lbenu\u0219. Capacitatea de a lega ionii elementelor metalice determin\u0103 func\u021bii biologice, mai precis antioxidante \u0219i antimicrobiene. Ovotransferina are rol \u00een legarea fierului, \u00een special a formei trivalente, fiind capabil\u0103 s\u0103 lege doi atomi per molecul\u0103. Ordinea de legare a ionilor de fier este dependent\u0103 de pH, la un pH de 6,0, ionii vor fi lega\u021bi mai \u00eent\u00e2i de domeniul C, \u00een timp ce la un pH de 8,5, legarea va avea loc cu prioritate de domeniul N. Rolul biologic al ovotransferinei este general acceptat ca fiind cel de legare a fierului, \u00eens\u0103 aceast\u0103 protein\u0103 poate lega \u0219i ioni de aluminiu. Ca efect, capacitatea de legare a fierului este indirect corelat\u0103 cu prevenirea oxid\u0103rii lipidelor.<br \/>\n\u00cen ceea ce prive\u0219te fosvitina, capacitatea acesteia de chelare a metalelor determin\u0103 poten\u021bialul ei antioxidant. Aceasta con\u021bine 110 reziduuri de fosfoserin\u0103, responsabile de legarea fierului. Din cantitatea total\u0103 de fier a unui ou, 95 % este prezent\u0103 \u00een g\u0103lbenu\u0219, toat\u0103 fiind legat\u0103 de fosvitin\u0103. Aceasta con\u021bine 2-3 atomi de fier per molecul\u0103 \u00een momentul izol\u0103rii din oul de g\u0103in\u0103, \u00eens\u0103 capacitatea sa de legare este mult mai mare (de aproximativ 60 de atomi per molecul\u0103) (Anton et al., 2011).<br \/>\nDin punct de vedere structural, ionii de fier sunt coordona\u021bi de ioni de oxigen \u00een mod octaedric, ace\u0219tia din urm\u0103 apar\u021bin\u00e2nd grupurilor de fosfa\u021bi lega\u021bi de serin\u0103, dar \u0219i altor liganzi din proteine sau din solvent. Fosvitina inhib\u0103 oxidarea fosfolipidelor catalizate de c\u0103tre Cu2+ \u0219i de c\u0103tre Fe2+. Cu toate acestea, capacitatea antioxidant\u0103 a fosvitinei este absent\u0103 \u00een prezen\u021ba fierului hemic, cel mai probabil acesta neput\u00e2nd fi supus chel\u0103rii deoarece face parte dintr-o structur\u0103 de tip porfirin\u0103, care limiteaz\u0103 interac\u021biunea fierului cu reziduurile fosfoseril din fosvitin\u0103. Studiile de specialitate au stabilit condi\u021biile optime pentru fixarea fierului (115 \u03bcg\/mg protein\u0103): pH 6,5 \u0219i concentra\u021bie a NaCL de 0,15 M. Ca proces, pasteurizarea nu afecteaz\u0103 capacitatea fosvitinei de legare a fierului sau proprietatea sa de antioxidant, mai mult, la o temperatur\u0103 de 110oC timp de 20-40 minute, fierul legat nu este eliberat de c\u0103tre fosvitin\u0103 (Anton et al., 2011).<br \/>\n<strong>4. APLICA\u021aII \u00ceN ANTICORPI<\/strong><br \/>\nActivitatea anticorpilor din ou este datorat\u0103 \u03b3-livetinelor, denumite IgY, imunoglobuline ale g\u0103lbenu\u0219ului. Acestea sunt sintetizate la nivel sanguin de c\u0103tre g\u0103inile ou\u0103toare \u0219i sunt transferate \u00een g\u0103lbenu\u0219 cu scopul de a imuniza embrionul. \u03b3-livetina este o glicoprotein\u0103 care con\u021bine lan\u021buri grele (60-70 kDa) \u0219i lan\u021buri u\u0219oare (22 kDa), reprezent\u00e2nd 3 % din materia uscat\u0103 a g\u0103lbenu\u0219ului.<br \/>\nTehnologia IgY este utilizat\u0103 pentru produc\u021bia de anticorpi monoclonali la g\u0103ini. O g\u0103in\u0103 va produce \u00een general aproximativ 290 de ou\u0103 pe an, ceea ce reprezint\u0103 5000 g de g\u0103lbenu\u0219, iar nivelul IgY \u00een g\u0103lbenu\u0219 este cuprins \u00eentre 9 \u0219i 25 mg\/ml, \u00een consecin\u021b\u0103, o g\u0103in\u0103 put\u00e2nd produce aproximativ 60 g IgY pe an. Din moment ce aceast\u0103 metod\u0103 nu presupune sacrificarea, este considerat\u0103 o metod\u0103 alternativ\u0103, respect\u00e2nd regulamentele U.E. privind protec\u021bia animalelor (Anton et al., 2011).<br \/>\nProduc\u021bia de IgY a g\u0103inilor este de 30 de ori mai mare fa\u021b\u0103 de cea a iepurilor. G\u0103lbenu\u0219ul este o surs\u0103 poten\u021bial\u0103 de anticorpi pentru om, datorit\u0103 posibilit\u0103\u021bii fabric\u0103rii la scar\u0103 larg\u0103. Mai mult, exist\u0103 posibilitatea producerii mai multor tipuri de IgY \u00een cantit\u0103\u021bi ridicate, prin imunizarea g\u0103inilor cu antigeni specifici: proteine, bacterii, viru\u0219i, parazi\u021bi, toxine. Dup\u0103 recuperarea g\u0103lbenu\u0219ului, IgY trebuie s\u0103 fie extrase \u0219i izolate prin metode conven\u021bionale succesive (centrifugare cu s\u0103ruri \u0219i cromatografie de afinitate \u0219i\/sau de schimb de ioni). Concluzia este c\u0103 produc\u021bia de anticorpi de g\u0103in\u0103 este o metod\u0103 alternativ\u0103 foarte bun\u0103 care poate \u00eenlocui cu succes produc\u021bia de anticorpi de la mamifere, prin recoltarea ou\u0103lor \u0219i prin simplitatea \u0219i rapiditatea aplic\u0103rii metodei de izolare a IgY din g\u0103lbenu\u0219. Cantitatea de IgY disponibil\u0103 prin aceast\u0103 metod\u0103 de produc\u021bie poate deschide calea spre nenum\u0103rate aplica\u021bii \u00een imunoterapie \u0219i imunoprofilaxie, pentru infec\u021bii virale \u0219i bacteriene \u00een medicina veterinar\u0103 \u0219i cea uman\u0103 (Anton et al., 2011).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>1. ACTIVITATE ANTIBACTERIAN\u0102 Pe l\u00e2ng\u0103 bariera fizic\u0103 reprezentat\u0103 de coaj\u0103 \u0219i de membranele acesteia, exist\u0103 \u0219i anumite componente chimice cu rol de protec\u021bie. O parte dintre ace\u0219ti compu\u0219i au fost intens studia\u021bi \u0219i sunt utiliza\u021bi \u00een unele cazuri ca \u0219i conservan\u021bi, \u00een timp ce al\u021bii au fost utiliza\u021bi pentru cercetare avansat\u0103 \u00een domeniul medicinei, \u00een&#8230; <\/p>\n<div class=\"link-more\"><a href=\"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/proprietati-biologice-ale-oualor\/\">Read More<\/a><\/div>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":619,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/618"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=618"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/618\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":620,"href":"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/618\/revisions\/620"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/619"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=618"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=618"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avis3000.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=618"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}